EDITURA ARCA INVIERII - ARCA INVIERII PUBLISHING HOUSE

Lansarea "Scării Raiului în cinema" la CinemaIubit

2012-01-07T18:51:00.000+02:00

Mai multe fotografii de la lansarea cărţii "Scara Raiului în cinema. Kusturica, Tarkovski, Paradjanov" în cadrul Festivalului Internaţional de film Studenţesc CinemaIubit (Cinema Studio, Bucureşti, 6 decembrie 2011) puteţi vedea pe blogul Asociatiei Orante. Fotografiile sunt realizate de regizorul de film de animaţie prof. univ. dr. Radu Igazsag.

"Scara Raiului în cinema" distinsă cu Premiul de excelenţă "George Littera" 2011 - "revelaţie sacră a discursului filmic"

2011-12-20T00:03:00.000+02:00

Miercuri, 14 decembrie 2011, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Vila Rodizio din Bucureşti, volumul "Scara Raiului în cinema" a fost distins de Asociaţia Culturală DIALLOG cu Premiul de excelenţă "George Littera" 2011 - "revelaţie sacră a discursului filmic".

Dosar de presă la "Scara Raiului în cinema" şi "Pentru trecerea zării şi alte poeme"

2011-12-06T00:39:00.001+02:00

Anunt dubla lansare de carte la Humanitas-Kretzulescu

Reportaj la dubla lansare de la Humanitas-Kretzulescu în revista Ararat, noiembrie 2011.

Revista Ararat, Trei mari cineasti pe scara raiului, de Cristina Manuk, 5 decembrie 2011

Interviu de la lansarea de la Humanitas-Kretzulescu - Sensotv.ro

SCARA RAIULUI ÎN CINEMA. Kusturica, Tarkovski, Paradjanov

2011-11-04T00:23:00.000+02:00

THE LADDER OF HEAVEN IN CINEMA. KUSTURICA, TARKOVSKY, PARAJANOV

The book continues to explore the aesthetics of sacredness in cinema and in arts, a direction of research which has been started by Elena Dulgheru with her volume “Tarkovsky. Film as a prayer. A poetics of the sacredness in Andrei Tarkovsky’s cinema” (Arca Invierii Publishing House, Bucharest, 2002). Three complementary auctorial paradigms, outstanding for the three ways of relating to sacredness in contemporary world (the sacred, as a transcendental and immutable value of the great religions; the relativising or immanent sacred of the freethinkers and agnostics; and the lost or forgotten absolute of the atheists returning to God, respectively) are put together in order to sustain a fundamental ontological, mythical, religious image, which had been ensealed from the very beginning in our collective subconsciousness: the image of the primary blissful topos. Three very different film-makers have been chosen to give substance to these three paradigmas.

“With this new volume, Elena Dulgheru reaffirms her rare and therefore more precious quality: the gift to transform a scholastic tome of cultural history into a passionate lecture, carrying along the lecturer into a surprising spiritual adventure, at the end of which he will be meeting the revelation of an redemptive dimension” (Manuela Cernat).

Festivalul de Artă Creştină „Sinapsa”, 28-29 octombrie, Teliu (jud. Braşov)

2011-10-26T00:18:00.001+03:00

Asociaţia „Sinapsa XXI”, Asociaţia Social-Culturală „Suflet Transilvan”, Parohia Ortodoxă Teliu-Vale şi Primăria comunei Teliu, jud. Braşov, vă invită la:

Festivalul de Artă Creştină „Sinapsa”

Dedicat canonizării sfântului Andrei Şaguna, Mitropolitul Ardealului, şi memoriei părintelui Ghelasie Gheorghe de la Frăsinei.

Va cuprinde câteva conferinţe pe tema artei creştine, lansări de carte, precum şi reprezentaţii de poezie, teatru, muzică, pictură (artă iconografică) şi film.

Se va desfăşura în intervalul 28-29 Octombrie în comuna Teliu, judeţul Braşov, la Căminul Cultural din Teliu.

Participanţi (în ordine alfabetică):

Paul Aretzu, Luigi Bambulea, Virgil Borcan, pr. Costin Butnar, Alice Butnar, Ana Atena Butnar, Cătălina Cadinoiu, Florin Caragiu, pr. Ioan Chirilă, Daniel Drăgan, Marian Drăghici, Elena Dulgheru, Aida Hancer, Cristi Iacob, Gabriela Iacob, pr. Nicolae Jinga, Adriana Lisandru, pr. Ioan Mărginean, Adrian Munteanu, Monica Patriche, Cristina Petruţ, Nicoleta Popa, Adrian Popescu, Eugen Serea, Octavian Soviany, Aleksandar Stoicovici, Laurenţiu Ciprian Tudor, Sarah Tîlvăr, Eugenia Ţarălungă, Liliana Ursu, Miruna Vlada.

Moderator: Florin Caragiu

Program:

Vineri 28 Noiembrie

13.30 Deschidere

14.00-15.00 Prelegeri despre arta creştină

15.00-17.00 Poezie şi Muzică

17.00- 17.45 Teatru

17.45-18.30 Lansări de carte

18.30-19.15 Masa

19.15- 21.00 Film, Masă Rotundă

Sâmbătă 29 Noiembrie

8.00-10.00 Sfânta Liturghie

10.00-10.30 Expoziţie de artă iconografică

10.30-11.00 Teatru

11.00-13.00 Poezie şi Muzică

13.00-14.00 Masa

14.00-14.30 Teatru

14.30-16.30 Poezie şi Muzică

Parteneri Media:

Asociaţia „Orante”, Braşovul tău, Cenaclul „Bocancul Literar”, Cenaclul literar „Pavel Dan” (Timişoara), Cenaclul literar „Caii verzi de pe pereţi” (Braşov), Editura „Platytera” (Bucureşti), Editura „Arania” (Braşov), Editura „Arca Învierii” (Bucureşti), MixTv, Radio Braşov, Radio Târgu-Mureş, Revista Feed-Back (Iaşi), Revista „Ramuri” (Craiova), Revista „Sinapsa” (Bucureşti), Revista „Steaua” (Cluj-Napoca), revista „Verso” (Cluj-Napoca), Revista "Viaţa Românească.

şi paginile de web:

http://ghelasiegheorghe.blogspot.com, http://mihaicaragiu.blogspot.com

www.agonia.ro, www.zonaliterara.ro

Vă aşteptăm!

Pentru trecerea zării şi alte poeme

2011-10-19T12:16:00.000+03:00

Cartea este debutul în poezie şi în ilustraţie de carte al criticului de film şi eseistei Elena Dulgheru.

Referinţe critice

Paradoxurile pe care le include în sine poezia Elenei Dulgheru sunt mai multe. Primul dintre ele este acela că, deşi foloseşte fără reticenţă şi respectuoasă, aş zice, forme tradiţionale, tonul, atmosfera şi impresia pe care o lasă sunt ale unei nonşalante contemporaneităţi. De la ritmul de doină sau de baladă şi până la cadenţele de haiku, versul curge prin două albii care se cuprind una într-alta: cea a timpului de totdeauna şi cea a zilei de azi. Un alt paradox, la fel de tulburător, cuprins în aceste versuri este acela că fără să fie o poezie religioasă, ea este una mistică, umbra luminoasă a Paradisului planând peste cuvinte ca o continuă şi subînţeleasă aureolă pe care, doar din când în când, o aluzie culturală sau o referinţă teologică o explicitează cu timiditate. Simbolul secret al peştelui care revine astfel mereu, cu încăpăţânarea de a nu lăsa uitat sensul esenţial, ca şi rugăciunile propriu-zise din ultima secţiune a volumului apar ca o transcriere într-un alfabet mai înalt al celorlalte forme de iubire.

Ana BLANDIANA

Este o carte scrisă parcă la „pragul minunii” şi sub pârga luminii de Sus prin care autoarea ne invită să trecem alături de ea zarea pentru a-i cunoaşte rânduiala poetică. (…) Drumul spre Înalt s-ar mai putea intitula această călătorie iniţiatică prin intermediul poeziei. (…) Cele nouă cicluri ale volumului pot fi privite şi ca nouă trepte spre o nouă naştere în Duh. Precum nouă des-pătimiri sau tot atîtea încercări de eliberare de prisosul lumii.

Liliana URSU

Poeta, ale cărui intuiţii se întind spre capătul timpului, trăieşte indefinitul limitei ca pe o urgenţă a comprimării viziunii şi a trăirii veşniciei în clipă (...) Poeta are fervoarea experimentării, astfel că întâlnim şi poeme dominate de ermetism, ce ne amintesc de Ion Barbu (...) Sunt zone în care proliferează asociaţii trans-logice în maniera slalomului imagistic nichitian (...) Versul ce survolează existenţa, luând prim-planuri dintre cele mai neaşteptate, provoacă permanent la participare.

Florin CARAGIU

Te aştepţi din partea unui critic de film să folosească din plin imaginea, dar poezia Elenei Dulgheru pare să vină din zona unui inefabil care nu acoperă imaginarul evaziv pictural (...) Poeta şi criticul de film par să se despartă aici, poezia ţinând de o dimensiune a sacrului, de un act categoric al artei ca Viaţă. Întâlniri esenţiale şi întrebări esenţiale refac un fel de plasă în care sunt pescuite noduri şi semn.

Monica PATRICHE

Desenele Elenei Dulgheru nu par doar ilustraţii la propriile poeme, de fapt nici nu sunt pe de-a întregul, ci se înfiripă ca alte poeme, exprimate într-un alt limbaj (...) Linia şi litera devin simboluri şi semne, iar de metamorfozele acestea proteice poeta-pictor nu pare deloc străină, chiar dimpotrivă – ştie să le caute, să le găsească, să le confere noi forme şi tîlcuri, dimensiuni şi perspective (...) Lumina, invizibilul făcut vizibil, ludicul, geometria, paradoxul – sunt tot atîtea prezenţe ale desenelor ei, care nu se uită prea uşor.

Vladimir BULAT

O carte semnată şi contrasemnată de Elena Dulgheru, dar aproape nimic despre film! Încă două vocaţii ascunse în spatele istoricului de film… Un dublu debut, pentru o lectură complementară: a cuvintelor prin imagini, a formelor prin versuri, a poeziilor prin desene… Pentru o reîntâlnire şi aşezare a desenelor alături de cuvinte: desenul vis-a-vis de poezie.

Radu IGAZSAG

ELENA DULGHERU, TARKOVSKY. FILM AS A PRAYER. A Poetics of the Sacred in Andrey Tarkovsky's Cinema

2009-12-10T19:46:00.063+02:00

Translation from Romanian.
TABLE OF CONTENTS

FOREWORD
ANDREY TARKOVSKY AND THE TIME OF HIS LIFE
THE POETICS OF THE SACRED IN ANDREY TARKOVSKY’S CINEMA
0. ARGUMENT
1. SACRED IN ART
2. THE SACRED SPACE
2.1. Space in Art – Space in Cinema
2.2 The Virtual Space
2.3. Virtuality And Metaphysics
2.4. Cinematic Space: Between Virtuality And Metaphysics
2.5. Sacredness in Andrey Tarkovsky’s Cinema
2.6. The Archetype of the House
    2.6.1. The Earthly House: Solaris
    2.6.2. The Childhood House: Mirror
    2.6.3. The House as an Object of Offer: The Sacrifice
    2.6.4. The Borrowed House: Nostalgia
    2.6.5. The Lack of the House: Ivan’s Childhood
    2.6.6. Man Has No Place On Earth: Andrey Rubliow
    2.6.7. The Tabor Dwelling: Stalker
2.7. The Archetype of the Edenic Garden

3.THE MOTIF OF TIME IN ANDREY TARKOVSKY’S MOVIES
3.1. Lucian Blaga’s Model of Temporal Horizons
3.2. Time-as-An-Artesian-Fountain: Ivan’s Childhood and Andrey Rubliow
3.3. Between Time-as-An-Artesian-Fountain and The Waterfall-Time: Solaris
3.4. The Reverted Time of Repentance: Stalker
3.5. The Time of the Memory: Mirror. The Motif of Duplicates
3.6. The Time of Expectation and The Time of Action: Nostalgia
3.7. The Eschatological Time: The Sacrifice
3.8. Notes upon Lucian Blaga’s Time Model

4. THE CHRISTIC MOTIF
4.1. From The Art of the Icon to a Christian Cinema
4.2. The Deified Matter
    4.2.1. A Noah’s Ark: the Horse, the Dog, the Fowl
    4.2.2. The Poetics of the Four Elements
     4.2.2.1. The Motif of the Water
     4.2.2.2. The Motif of the Earth. Jonas’ Sign. The Parable of the Mud
     4.2.2.3. The Motif of the Air
     4.2.2.4. The Motif of the Fire
     4.2.2.5. The Pneumatophoric Vocation of the Matter
4.3. The Iconic Face
    4.3.1. The Image of the Woman: The Archetype of the Virgin
    4.3.2. The Image of the Child: The Archetype of the Divine Infant
4.4. The Christic Character
4.5. The Philokalia of the Artist Today
4.6. The Prophet-Artist

5. EPILOGUE (“Pray For Artists!”)
The Passions Upon Andrey
Andrey Tarkovsky’s Letter to The President of GOSKINO
Andrey Tarkovsky: Word of the Apocalypse
The Poems of the Father in The Movies of the Sun
Views of Spectators. Filmography. List of the Prizes

PRESENTATION OF THE BOOK
Quoted on: andreitarkovski.org/bibliografia.html

Everyone accepts the presence of a metaphysical, spiritual, even religious and prophetic message of Tarkovskian films, but almost no one can explain how they work on the conscience of the spectators, their power of conviction, their mystery.
On the other hand, the "hunt for symbols", which became almost a common fashion in recent criticism and which can be encountered in some Tarkovskian studies, leaves the analyses at the middle of its way (the way from film aesthetics to spirituality).
The introductory chapter "Sacredness in Art" rises the question about the possibility of art to represent the sacredness, or in what degree and in what way has art the power to invoke immateriality, even the grace of the Holly Spirit? When the virtual space becomes metaphysical or even sacred? Both art and religious ritual use symbols (each one, in its specific ways) to signify the sacredness.
Approaching to cinema, which is, essentially, an art of image and movement, being described, therefore, by space and time, the book analyses the possibility of space and time to reflect spiritual world: can we speak about a "sacred space" and a "sacred time" in art, especially in cinema? These are the subjects of the next two chapters: "The Holly Space" and "The Motif of Time".
For finding out an answer, we have to open some chapters from the morphology of culture, that is the concept of space at Leo Frobenius and the concept of time at Lucian Blaga. These two thinkers of the XX-th century sustain that the dominant morphology of forms created by a culture brings to light the essence of its soul. Closed spaces, characteristic to Eastern (continental) cultures and best expressed by the Byzantine cathedral evidence the belief that spirit can find safe house in materiality. The opposite, the opened to infinite space, expressed by the Gothic cathedral and typical to the West-European culture reveals the tendency to transcend matter for conquering the spirit.
In Tarkovsky's scenographies the most recurrent object is the house: a traditional house, usually surrounded by a garden, a forest and a lake and which becomes the secret home, the shelter of the human soul. Tarkovskian house is an archetype (in Jungian sense). In all Tarkovskian films, the presence, loss or absence of the house express the state of the hero's soul and his deepest reasons of action. The archetype of the house must be related with emblematic moments from the peregrinations of the ancient Jews in order to find a place for the sanctuary, that is a home where human's soul and God would meet each other - such moments, hidden in our collective subconsciousness, are discretely evoked by Tarkovskian movies. All these considerations are widely argued and exemplified in the chapter "The Sacred Space".
Tarkovsky is considered an artist of the memory, a "sculptor in time". Although time takes shape in his hands, it isn't an ultimate value; time obeys to the filmic idea, giving it a visual expression. The three models of subjective time, the three temporal horizons enounced by Lucian Blaga (the fountain-time, the stream-time and the waterfall-time, refering, respectively, to the past, to the present and to the future) are present in the narrative structure of the films and reflect the heroes' conscience, their deepest expectations and their "strategy" of redemption. It is the third chapter, "The Motif of Time", in which the behaviour of these temporal horizons in Tarkovskian films is analysed, giving also an answer regarding the function of time, as a philosophical notion, for the human conscience.
The chapter "The Christic Motif" concludes: there isn't time or space that determine culture, therefore human conscience; even in art they are only a reflection of the spirit. Consequently, the deepest motif in Tarkovskian works is The Christ-like Motif. Reconciling matter and spirit, the Christian cross can be rediscovered in major art, joining the sensitivity of matter with human consciousness, enlightened by God.
Descending from aesthetic idea to the concreteness of the film frame, we notice that both natural elements (water, air, earth, fire), animals (the horse, the dog, the bird) and human beings (the woman, the child, the Christ-like hero) seem to be witnesses of a hierophany. Indeed, the matter has a pneumatophor vocation, it is able to remember the spirit: both the Fathers of the Church and modern physics are confirming that.
Therefore, the talent of a great artist consists in "catching" the touch of the holly grace upon the humility of the dust. It is interesting that, from all the abundance of the ancient symbolism of the four elements and of animals, leading us from heaven to hell and to the spaces of different mythologies, Tarkovsky instinctively selects those meanings that are useful to the spiritual dialectics of human conscience, on his way to redemption.
By the same meaning, the presence of humans, never pointing out their psychology, leads directly to their celestial archetype (respectively, the archetype of The Virgin, of The Divine Child and of The Saviour). Their similitude with the Orthodox icon can't be ignored and reveals the sacred dimension of the human being and our urgent need of interior restoration.
The book ends with some remarks about Tarkovsky's relation with Christianity and the prophetical dimension of his art. The vocation of major art, even nowadays is nearly similar to that of the Church and the religion, that is to remind people about their divine origin and to rejoin (re-ligio) humans with Divinity. A great artist is for the society almost what is a priest for the Church but, because of the chaotic character of postmodern culture, his capacity of spiritual orientation is hardly tempted. That's why the Epilogue's motto is: "Pray for the artists!".

ELENA DULGHERU, DE VORBĂ CU MARINA TARKOVSKAIA, SORA REGIZORULUI ANDREI TARKOVSKI

2009-01-24T21:53:00.017+02:00

Prefaţă de Elena Dulgheru.
Anul apariţiei: 2004
Format: 14 x 20 cm., 96 de pagini.
Stare stoc: în curs de epuizare.
Preţul în librărie: 8,9 RON

Cartea cuprinde un interviu luat de criticul de film Elena Dulgheru în 2003 "celei mai documentate purtãtoare de cuvânt a regizorului", centrat în jurul a "trei generatii Tarkovski", fotografii de familie şi o suitã de povestiri autobiografice inedite ale Marinei Tarkovskaia.
Cuvântul de forţã al cãrţii este rostit de sora regizorului: «Povestea Cãlãuzei este "povestea" lui Hristos».

Fragmente se pot citi la: Traduceri si originale ED-De-vorba-cu-Marina-Tarkovskaia

Recenzii şi referinţe
Magda Mihăilescu, Adevărul, 2004, http://www.adevarul.ro/articole/2004/aparitii-editoriale-12.html

Marian Rădulescu, Liternet, dec. 2009, Sister act - De vorbă cu Marina Tarkovskaia, sora regizorului Andrei Tarkovski; http://cinetipar.blogspot.com/2009/12/de-vorba-cu-marina-tarkovskaia-2004.html

GHEORGHIŢĂ CIOCIOI, GHIDUL MĂNĂSTIRILOR DIN BASARABIA

2009-01-24T21:50:00.004+02:00

Conţine harta mănăstirilor Basarabiei.
Prefaţă de Gheorghiţă Ciocioi.
Anul apariţiei: 2004
Format A6, 80 de pagini.
Stare stoc: disponibil.

Preţul în librărie: 6 RON

ACATIST INCHINAT ICOANEI MAICII DOMNULUI NUMITĂ “SPORIREA MINŢII”

2009-01-24T21:47:00.023+02:00

Anul apariţiei: 2003
Format: A6. Număr de pagini: 32
Traducere din limba rusă şi Postfaţă de Elena Dulgheru.
Stoc: în curs de epuizare.
Preţul în librărie: 1,5 RON.

ICOANA MAICII DOMNULUI SPORIREA MINTII
Ziua prãznuirii: 15/28 august (stil nou)

Icoana a fost descoperitã în Rusia, în catedrala Schimbãrii la Faţã din oraşul Rîbinsk, gubernia Iaroslav. Oamenii se roagă la aceastã icoanã pentru luminarea minţii, pentru reuşitã şi spor la învãţãturã şi la examene. Pãrinţii care descoperã la copiii lor o slãbiciune a minţii în deprinderea ştiintei de carte şi a învãţãturii de credinţă aleargã la aceastã icoanã, pentru a se ruga Preasfintei Nãscãtoare şi dumnezeiescul sãu Fiu, ca izvoare de înţelepciune pentru sporirea minţii copiilor lor.

Textul complet al Acatistului: Traduceri si originale ED - Acatist-in-cinstea-icoanei

ELENA DULGHERU - TARKOVSKI, FILMUL CA RUGACIUNE. Ediţia a II-a

2009-01-24T20:45:00.036+02:00

Prefaţă la ediţia a II-a de Elena Dulgheru.

Anul aparitiei: 2002.
Format: 14 x 20 cm.
Stare stoc: disponibil.

Preţul în librărie: 24 RON

Din cuprins:
4.1. De la arta icoanei la un cinematograf creştin
4.5. Filokalia artistului, azi

...............................................

Cronici, referinţe, comentarii:

Valerian Sava, Filmul în trei proiecţii, România literară nr. 19/2002, http://www.romlit.ro/filmul_n_trei_proiecii

Magda Mihăilescu, Adevărul, 2002

Călin Stănculescu, România Liberă, 2002

Alex Leo Şerban, Un artist sovietic, Dilema, nr. 476/2002, http://www.ceeol.com/aspx/getdocument.aspx?logid=5&id=695FB729-6CB1-11D6-AD83-00C0DFF40141;

http://www.observatorcultural.ro/jurna.l.s*articleID_3554-articles_details.html

Alexandra Titu, Raţiunea mistică, an VII, nr.1-2/2001, an VIII, nr.1-2/2002, an IX, nr. 1-2/2003, Editura Sf. Gheorghe Vechi, 2003, p. 168, Traduceri si originale ED.

Silviu Man, http://www.bookblog.ro/eseuri/tarkovski-%e2%80%93-filmul-ca-rugaciune-o-poetica-a-sacrului-in-cinematograful-lui-andrei-tarkovski/, http://sus.ro/tarkovski-%E2%80%93-filmul-ca-rugaciune/

Marian Rădulescu http://saskiul.blogspot.com/2009/08/tarkovski-filmul-ca-rugaciune.html

Marian Rădulescu, noiembrie 2007

http://agenda.liternet.ro/articol/5925/Marian-Radulescu/Coming-Home-Nostalghia.html

Marian Rădulescu, 11 mai 2009,

http://1linereview2.blogspot.com/2009/04/stalker-1979.html

Marian Rădulescu - Zona, spaţiu taboric, august 2007

http://agenda.liternet.ro/articol/5398/Marian-Radulescu/Zona-spatiu-taboric-Stalker-Calauza.html

Alex Rădescu, 14 ianuarie 2008 http://www.alexradescu.ro/2008/01/andrei-tarkovski-filmul-ca-rugaciune.html

Catarsis blog, 14 decembrie 2007, http://asa-incepe.weblog.ro/2007-12-14/235810/Andrei-Tarkovsky.html

Cinemaloghia, 3 martie 2008, Casa în filmele lui Andrei Tarkovski, http://cinemaloghia.blogspot.com/2008/03/casa-in-filmele-lui-andrei-tarkovski.html
Marian Rădulescu, 9 septembrie 2009, Cinetipar. Filme pe româneşte. Cărti, edituri, rafturi
Marian Rădulescu, septembrie 2009, Spre poetica sacrului la Andrei Tarkovski

ELENA DULGHERU - TARKOVSKI, FILMUL CA RUGACIUNE. O poetică a sacrului în cinematograful lui Andrei Tarkovski

2009-01-24T20:21:00.010+02:00

Anul aparitiei: 2001
Format: 14 x 20 cm., 267 pagini.
Prefata de Prof. Univ.Dr. Manuela Cernat.
Stare stoc: epuizat
"Faţã de nu puţinii exegeti ai dispãrutului cineast, Elena Dulgheru este prima şi, deocamdatã singura, care a avut intuiţia sã-i descifreze creaţia în cheie creştin-ortodoxã [...] Cu atât mai mare este meritul tinerei autoare a volumului de faţã. Ea propune cea mai adecvatã, mai profundã şi mai pertinentã interpretare a operei lui Andrei Tarkovski, pornind de la afirmaţia cineastului, pe care a şi ales-o ca motto: "Arta este o formã de rugãciune". Manuela Cernat

Fragmente din carte se pot citi la: Traduceri si originale ED-tarkovski-filmul-ca-rugaciune

INTELEPTUL EPIFANIE - SFÂNTUL SERGHIE DE RADONEJ, TEOLOGUL SFINTEI TREIMI

2009-01-24T20:10:00.019+02:00

Anul apariţiei: 2001.
Format: 14x20 cm., 185 de pagini.
Traducere din limba rusă, adaptare, postfaţă şi note de Elena Dulgheru.
Starea stocului: epuizat.

Mai multe fragmente din text la: Traduceri si originale ED - Sfantul Serghie de Radonej